Discurs polifonic în Româna ca limbă străină (RLS)

Pentru RLS, poate mai mult decât pentru oricare dintre domeniile științelor filologice, polifonia pare a fi cu adevărat emblematică. Ne gândim, pe de o parte, la extraordinara diversitate a vocilor vorbitorilor nonnativi, care, în diferite spații culturale ale lumii, aleg limba română ca limbă de studiu, dar și ca formă de integrare și de armonizare a dialogului intercultural. Pe de altă parte, ne aflăm în plină vogă a eclectismului metodologic, dispus să reunească abordări dintre cele mai felurite, care altădată păreau de-a dreptul incompatibile. Avem deplină libertate azi ca, în cadrul aceluiași scenariu didactic, să reunim perspectiva tradițională, axată pe metoda gramatică-traducere, cu metodele comunicative ori cu tendințele postcomunicative de învățare reflexivă și conștientă a limbii, ce tind să reașeze gramatica la loc de cinste după ce, vreme îndelungată, aceasta fusese marginalizată. Eliberați de încorsetările diferitelor tipuri de prescripții metodologice, încercăm să ne mișcăm pe mai multe paliere, preocupați mai ales de asigurarea unei maxime eficiențe didactice. Suntem tot mai dornici să ne aliniem la politicile lingvistice internaționale și la practicile de pe terenul limbilor cu o îndelungată experiență de predare, aspirând să standardizăm predarea și, mai ales, evaluarea RLS, dar visăm, în secret, să putem fi cât mai creativi, convinși că metodele inventate de noi pentru fiecare grupă cu care începem un nou an universitar ‒ și care ne plac, fiindcă am pus acolo o parte din imaginația și, mai ales, din experiența noastră de predare ‒ sunt cele mai nimerite. Elaborând propriile fișe de lucru, croite după chipul și asemănarea studenților noștri, purtând adesea chiar numele lor, încercăm să ne  protejăm insula de libertate pe care ne-o oferă spațiul securizat al propriilor grupe, trăgând, totuși, câteodată, cu ochiul la colegii noștri, căutând idei și modele de lucru cât mai diferite de ale noastre.

Nici în ceea ce privește munca de cercetare vocile nu sunt mai puțin variate: indiferent că specialiștii vin dinspre lingvistică, literatură, traduceri specializate sau etnologie ori antropologie, aceștia caută în didactica limbilor străine ori în științele cognitive informații despre procesul de achiziție a unei limbi, pe care să le convertească în metode de lucru sau în materiale didactice noi. Și așa, vedem cât de benefică poate fi diversitatea, câtă bogăție se află în ea, și ne dorim ca, din când în când, să ne întâlnim unii cu alții spre a încerca să ne acordăm vocile în așa fel, încât limba, cultura și civilizația românească să se facă auzite cât mai departe în lume.

Vă așteptăm cu drag la Cluj, din doi în doi ani, pentru un dialog polifonic despre RLS. Ediția a cincea a conferinței se va desfășura în 17-18 octombrie 2025.

Cu aleasă prețuire,
Comitetul de organizare